Colegiul Medicilor Covasna

Statut al Colegiului Medicilor din România

 

Statut din din 3 noiembrie 2016 al Colegiului Medicilor din România

Emitent: Colegiul Medicilor din România

Publicat în: Monitorul Oficial nr. 981 din 7 decembrie 2016

Data intrării in vigoare: 6 ianuarie 2017

 

CAPITOLUL I Dispoziții generale

 

ARTICOLUL 1
(1) Colegiul Medicilor din România se organizează și funcționează, în baza legii și a prezentului statut, ca organizație profesională națională a medicilor, fiind o instituție de drept public, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial.
(2) Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică și este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-și atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

 

ARTICOLUL 2
(1) Ca organizație profesională, Colegiul Medicilor din România apără demnitatea și promovează drepturile și interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea și independența profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medici a obligațiilor ce le revin fată de pacient și de sănătatea publică.
(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), Colegiul Medicilor din România colaborează, în condițiile legii, cu toate instituțiile competente.

 

ARTICOLUL 3
(1) Colegiul Medicilor din România, prin organismele sale, este reprezentant al corpului profesional din România în relațiile cu autoritățile și instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, interne și internaționale.
(2) Pentru îndeplinirea obiectivelor și atribuțiilor conferite de lege și de prezentul statut, organele reprezentative ale Colegiului Medicilor din România pot intra în relații cu diferite organisme similare din alte state.

 

CAPITOLUL II Obiectul de activitate

​

ARTICOLUL 4
(1) Colegiul Medicilor din România are ca principal obiect de activitate controlul și supravegherea exercitării profesiei de medic, aplicarea legilor și a regulamentelor care organizează și reglementează exercițiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de medic și păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieții sociale.
(2) Colegiul Medicilor din România reprezintă organismul de autoreglementare a profesiei de medic prin adoptarea Statutului și Codului de deontologie medicală.

 

ARTICOLUL 5
Ca autoritate publică și profesională, Colegiul Medicilor din România realizează atribuțiile prevăzute de lege și de prezentul statut în următoarele domenii principale de activitate:

1. profesional-științific și învățământ;

2. etic și deontologic;

3. jurisdicție profesională;

4. litigii;

5. avizări;

6. economico-social;

7. administrativ și organizatoric.

 

CAPITOLUL III Membrii Colegiului Medicilor din România

 

SECȚIUNEA 1 Dobândirea calității de membru

 

ARTICOLUL 6
(1) Medicii care întrunesc condițiile prevăzute de lege exercită profesia pe baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea profesională, valabilă pentru anul respectiv.
(2) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se dobândește și se păstrează în condițiile legii.
(3) Medicii înscriși și luați în evidența colegiilor teritoriale sunt membri ai Colegiului Medicilor din România.
(4) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscriși în Registrul unic al medicilor din România, care se publică pe site-ul oficial al colegiului.

 

SECȚIUNEA 2 Drepturi și obligații

 

ARTICOLUL 7
Membrii Colegiului Medicilor din România au drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

 

ARTICOLUL 8
(1) În vederea creșterii gradului de pregătire profesională și a asigurării unui nivel ridicat al cunoștințelor medicale, medicii sunt obligați să efectueze cursuri și alte forme de educație medicală continuă și informare în domeniul științelor medicale pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România. Cursurile, programele, precum și celelalte forme de educație medicală continuă sunt creditate de către Colegiul Medicilor din România.
(2) Perioada pentru care medicii cu drept de liberă practică sunt obligați să facă dovada efectuării numărului de credite se stabilește de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

 

ARTICOLUL 9
(1) Medicul este obligat să anunțe colegiul teritorial în care este înscris în termen de 10 zile de la apariția unei situații de incompatibilitate prevăzute de lege.
(2) Situația de incompatibilitate se confirmă sau se infirmă de o comisie numită de președintele colegiului teritorial, alcătuită din 3 medici primari.
(3) Existența situației de incompatibilitate atrage suspendarea dreptului de a exercita profesia de medic.

 

SECȚIUNEA 3 Transferul în alt colegiu teritorial

 

ARTICOLUL 10
(1) Medicul care solicită transferul într-un alt colegiu teritorial se va adresa în scris președintelui colegiului de la care dorește să se transfere.
(2) Procedura de transfer este reglementată prin decizie a Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

 

SECȚIUNEA 4 Suspendarea calității de membru al Colegiului Medicilor din România

​

ARTICOLUL 11
Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se suspendă:

1. la cererea scrisă a medicului;

2. în caz de neplată totală sau parțială a cotizației profesionale timp de 6 luni de la scadență, până la achitarea integrală a datoriilor;

3. dacă medicul nu realizează numărul minim de credite de educație medicală continuă stabilit de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

 

ARTICOLUL 12
(1) La cerere, membrii Colegiului Medicilor din România care doresc să întrerupă pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de medic pot solicita suspendarea calității de membru pe acea durată. Cererea se va depune anterior perioadei solicitate.
(2) Cererea de suspendare a calității de membru al Colegiului Medicilor din România se depune la colegiul teritorial în a cărui evidență se află medicul și se soluționează de către biroul colegiului teritorial.
(3) Decizia emisă de biroul colegiului teritorial se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătății, direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București, casei de asigurări de sănătate județene și unității cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.

 

ARTICOLUL 13
(1) Neplata cotizației datorate Colegiului Medicilor din România pe o perioadă de 6 luni și după atenționarea scrisă a medicului de către consiliul colegiului teritorial atrage suspendarea calității de membru al colegiului până la plata cotizației datorate și a penalităților aferente.
(2) Suspendarea calității de membru al Colegiului Medicilor din România se propune de comisia administrativ financiar-contabilă, printr-un referat adresat biroului consiliului, în baza căruia se dispune cercetarea disciplinară a medicului restanțier.
(3) Decizia de suspendare pronunțată de comisia de disciplină se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătății, direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București, casei de asigurări de sănătate județene și unității cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.
(4) Revocarea suspendării se face prin decizia comisiei de disciplină, în cazul în care medicul face dovada achitării cotizației restante și a penalităților datorate, decizie care se comunică persoanelor menționate la alin. (3).

 

ARTICOLUL 14
(1) Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educație medicală continuă, stabilit de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România, li se suspendă dreptul de liberă practică până la realizarea numărului de credite necesar.
(2) Suspendarea calității de membru al Colegiului Medicilor din România se propune de comisia de avizări, printr-un referat adresat biroului consiliului, în baza căruia se dispune cercetarea disciplinară a medicului.
(3) Decizia de suspendare pronunțată de comisia de disciplină se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătății, direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București, casei de asigurări de sănătate județene și unității cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.
(4) Revocarea suspendării se face prin decizia comisiei de disciplină, în cazul în care medicul face dovada realizării numărului minim de credite de educație medicală continuă, decizie care se comunică persoanelor menționate la alin. (3).

 

ARTICOLUL 15
Pe durata suspendării calității de membru al Colegiului Medicilor din România se suspendă drepturile și obligațiile ce decurg din prezentul statut.

 

SECȚIUNEA 5 Încetarea calității de membru al Colegiului Medicilor din România

​

ARTICOLUL 16
(1) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România încetează în următoarele cazuri:

1. la cererea titularului, prin renunțarea scrisă la calitatea de membru;

2. prin deces;

3. în cazul întreruperii activității pe o durată mai mare de 5 ani;

4. prin retragerea calității de membru, cu titlu de sancțiune disciplinară, pronunțată prin decizia comisiei de disciplină și rămasă definitivă.

(2) Retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanțele judecătorești prin hotărâre definitivă cu privire la interzicerea exercitării profesiei.
(3) Încetarea calității de membru al Colegiului Medicilor din România se constată prin decizie a biroului consiliului colegiului teritorial. Decizia este executorie și va fi înscrisă, în mod corespunzător, în Registrul unic al medicilor.

 

ARTICOLUL 17
(1) Reînscrierea în cadrul Colegiului Medicilor din România se face în condițiile legii.
(2) Reluarea activității profesionale după o întrerupere a exercitării profesiei pe o perioadă mai mare de 5 ani se face numai după reatestarea competenței profesionale a medicului, în condițiile și după metodologia stabilită prin decizie a Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

 

SECȚIUNEA 6 Registrul unic al medicilor

​

ARTICOLUL 18
Registrul unic al medicilor va cuprinde:

1. numele și prenumele medicilor cu drept de exercitare a profesiei;

2. titlul de calificare sau stadiul pregătirii profesionale (medic cu competențe limitate, medic rezident, medic specialist etc.);

3. competențe și supraspecializări;

4. locuri de muncă;

5. restrângeri ale dreptului de a profesa, inclusiv cele dispuse de instanțele de judecată sau organele de urmărire penală;

6. situațiile de întrerupere a activității profesionale;

7. alte mențiuni relevante, stabilite prin decizie a Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

 

ARTICOLUL 19
Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menținerii datelor în Registrul unic al medicilor se contestă de către medic la consiliul colegiului teritorial al cărui membru este. Decizia consiliului colegiului teritorial poate fi contestată la Consiliul național al Colegiului Medicilor din România, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Contestația este suspensivă de executare.

 

CAPITOLUL IV Exercitarea profesiei de către medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene (UE), ai unui stat aparținând Spațiului Economic European (SEE), ai Confederației Elvețiene și de către medicii cetățeni ai unui stat terț pe teritoriul României

​

ARTICOLUL 20
(1) Medicii cetățeni străini care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege în vederea exercitării profesiei cu caracter permanent se înscriu în colegiul teritorial în aceleași condiții ca și cetățenii români, dobândind calitatea de membri ai Colegiului Medicilor din România.
(2) Aceștia vor fi înscriși în Registrul unic al medicilor.

 

ARTICOLUL 21
(1) În cazul exercitării profesiei de medic cu caracter ocazional sau temporar, medicii cetățeni străini sunt exceptați de la obligația de a se înscrie în colegiul teritorial, exercitând profesia pe baza avizului de practică temporară sau ocazională eliberat de Colegiul Medicilor din România.
(2) Acordarea avizului în vederea exercitării profesiei cu caracter temporar sau ocazional se face potrivit unei metodologii stabilite de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.
(3) Medicii cetățeni străini care își desfășoară activitatea în România în baza unui aviz de practică temporară sau ocazională a profesiei vor fi menționați într-un registru special.

 

ARTICOLUL 22
Pe durata exercitării profesiei pe teritoriul României, medicii cetățeni străini se supun dispozițiilor cu caracter profesional, regulamentar ori administrativ ale calificărilor profesionale care definesc profesia și utilizarea titlurilor, dispozițiilor cu privire la faptele profesionale grave care afectează direct și specific protecția și securitatea consumatorilor, prezentului statut, Codului de deontologie medicală, regulamentelor profesiei și deciziilor organelor de conducere ale corpului profesional al medicilor și răspund disciplinar în aceleași condiții cu cele prevăzute de lege pentru medicii cetățeni români membri ai Colegiului Medicilor din România.

 

CAPITOLUL V Mecanismul de alertă

​

ARTICOLUL 23
Colegiul Medicilor din România informează autoritățile competente din toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale unui stat aparținând SEE și ale Confederației Elvețiene cu privire la medicii cărora li s-a restrâns sau interzis de către autoritățile sau instanțele judecătorești naționale să desfășoare pe teritoriul României, în întregime sau în parte, chiar și cu caracter temporar, activitățile profesionale.

 

ARTICOLUL 24
Colegiul Medicilor din România transmite informațiile menționate prin alertă în cadrul IMI, cel târziu în termen de 3 zile de la data adoptării deciziei de restrângere sau interzicere, în întregime sau în parte, a exercitării unei activități profesionale de către profesionistul în cauză. Aceste informații se limitează la:

1. identitatea medicului în cauză, numele, prenumele și data nașterii;

2. calificarea cu care acesta exercită profesia de medic;

3. informații cu privire la autoritatea sau instanța națională care adoptă hotărârea privind restrângerea sau interdicția;

4. sfera de aplicare a restricției sau interdicției;

5. perioada în cursul căreia se aplică restricția sau interdicția.

 

ARTICOLUL 25
Cel târziu în termen de 3 zile de la data adoptării hotărârii instanței, Colegiul Medicilor din România, în calitate de autoritate competentă a statului membru interesat, informează autoritățile competente ale tuturor celorlalte state membre, prin alertă în cadrul IMI, despre identitatea profesioniștilor care au solicitat recunoașterea calificărilor de medic și, respectiv, de medic specialist și în cazul cărora instanțele române au constatat că au făcut uz, în acest scop, de titluri falsificate de calificare profesională.

 

ARTICOLUL 26
Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul schimbului de informații se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 27
Atunci când expiră o interdicție sau o restricție menționată la art. 23, Colegiul Medicilor din România informează fără întârziere autoritățile competente din celelalte state membre, menționând data expirării și orice altă schimbare ulterioară a respectivei date.

 

ARTICOLUL 28
Medicii pentru care Colegiul Medicilor din România transmite alerte celorlalte state membre sunt informați în scris cu privire la deciziile de alertă, concomitent cu declanșarea și derularea procedurii de alertă.

 

ARTICOLUL 29
(1) Medicii prevăzuți la art. 28 au posibilitatea de a contesta decizia privind aplicarea mecanismului de alertă la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit legii, sau pot solicita Colegiului Medicilor din România rectificarea unei astfel de decizii.
(2) În cazul în care alerta transmisă celorlalte state membre se dovedește a fi neîntemeiată, medicul în cauză poate obține despăgubiri legate de orice prejudiciu cauzat de aceasta, în condițiile legii. În aceste cazuri, decizia privind alerta poate conține precizarea că face obiectul unor proceduri inițiate de către profesionist.

 

ARTICOLUL 30
Datele privind alertele pot fi prelucrate în IMI atât timp cât sunt valabile. Alertele se radiază în termen de 3 zile de la data adoptării deciziei de revocare sau de la expirarea interdicției ori restricției menționate la art. 23.

 

ARTICOLUL 31
În vederea realizării atribuțiilor Colegiului Medicilor din România prevăzute de lege, colegiile teritoriale au obligația de a comunica acestuia, în termenul cel mai scurt posibil, toate datele și informațiile deținute, necesare pentru realizarea schimbului de informații prin mecanismul de alertă.

 

CAPITOLUL VI  Structura organizatorică

​

SECȚIUNEA 1 Dispoziții generale

 

ARTICOLUL 32
(1) Corpul profesional al medicilor este organizat la nivel național, în cadrul Colegiului Medicilor din România, iar la nivelul județelor, respectiv al municipiului București se organizează și funcționează câte un colegiu teritorial al medicilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(2) Colegiile teritoriale au personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu de la data constituirii și înregistrării la administrația financiară.

 

ARTICOLUL 33
(1) Între Colegiul Medicilor din România și colegiile teritoriale există raporturi de autonomie funcțională, organizatorică și financiară care se stabilesc conform dispozițiilor legii și prezentului statut.
(2) Ele vor avea la bază, în ceea ce privește organizarea și funcționarea, autonomia organismelor locale, respectarea principiului democratic în luarea deciziilor și în îndeplinirea atribuțiilor stabilite de lege și de prezentul statut.
(3) Niciun colegiu teritorial nu poate funcționa în afara Colegiului Medicilor din România.

 

SECȚIUNEA 2 Organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România

​

ARTICOLUL 34
(1) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul București.
(2) Denumirea, emblema Colegiului Medicilor din România, sediul și codul fiscal vor fi înscrise în toate documentele, actele și înscrisurile care emană de la acesta.
(3) Emblema conținând sigla Colegiului Medicilor din România este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul statut.

 

SUBSECȚIUNEA 1 Organele de conducere la nivel național

 

ARTICOLUL 35
La nivel național, organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România sunt:

1. Adunarea generală națională;

2. Consiliul național;

3. Biroul executiv;

4. președintele.

 

ARTICOLUL 36
(1) Adunarea generală națională a Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare Adunarea generală națională, este alcătuită din membrii Consiliului național al Colegiului Medicilor din România și din reprezentanți ai fiecărui colegiu teritorial, aleși potrivit Regulamentului electoral aprobat de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.
(2) Norma de reprezentare a colegiilor teritoriale în Adunarea generală națională este de 1/200 de membri.
(3) Reprezentanții în Adunarea generală națională sunt aleși pe o durată de 4 ani.
(4) Proporțional cu numărul de medici înscriși în evidența colegiului teritorial se aleg 3-11 membri supleanți.

 

ARTICOLUL 37
Adunarea generală națională are următoarele atribuții:

1. adoptă Statutul și Codul de deontologie medicală;

2. aprobă modificarea acestora;

3. aprobă proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și descarcă de gestiune Consiliul național pentru anul fiscal încheiat;

4. alege dintre membrii săi comisia de cenzori;

5. adoptă declarații care să reflecte poziția Colegiului Medicilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce privește profesia de medic ori statutul medicului în societate.

 

ARTICOLUL 38
(1) Adunarea generală națională adoptă hotărâri în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.
(2) Dacă la prima convocare nu se realizează condiția de cvorum, după 10 zile se va organiza o altă ședință, cu aceeași ordine de zi, care va putea adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenți, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 37 lit. a) și b), pentru care este necesară condiția de cvorum prevăzută de lege.
(3) Adunarea generală națională se întrunește în ședință ordinară în primul trimestru al anului în curs și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie.

 

ARTICOLUL 39
Adunarea generală națională este condusă de președintele Colegiului Medicilor din România.

 

ARTICOLUL 40
(1) Adunarea generală națională este convocată de către:

1. președintele Colegiului Medicilor din România;

2. 3 dintre membrii Biroului executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România;

3. o treime din membrii Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

(2) Convocarea Adunării generale naționale în ședință ordinară se face cu cel puțin 30 de zile înainte de data ședinței, iar în cazul ședințelor extraordinare, cu cel puțin 7 zile înainte. Odată cu convocarea se transmite și ordinea de zi a ședinței aprobată de Consiliul național.
(3) Membrii Adunării generale naționale vor comunica înainte cu 15 zile și, respectiv, 3 zile înscrierea la cuvânt, pentru subiectele aflate pe ordinea de zi a ședinței sau pentru alte subiecte ce urmează a fi înscrise la capitolul diverse, fără a fi îngrădit dreptul de a se înscrie la cuvânt și în timpul ședinței.

 

ARTICOLUL 41
(1) Consiliul național al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Consiliul național, este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui județ, 3 reprezentanți ai municipiului București și câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister și instituție centrală cu rețea sanitară proprie. În afară de aceștia, Consiliul național poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Academiei de Științe Medicale, al Ministerului Sănătății, al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și al Ministerului Justiției.
(2) Reprezentanții în Consiliul național sunt aleși pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor colegiilor teritoriale și reprezentanții acestora în Adunarea generală națională, întruniți într-o ședință comună.
(3) Cheltuielile cu deplasarea, indemnizația de ședință și diurna reprezentanților pentru ședințele Consiliului național vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanți sunt.
(4) Reprezentanții în Consiliul național vor fi remunerați pentru activitatea efectivă desfășurată în cadrul comisiilor de lucru ale Consiliului național al Colegiului Medicilor din România prevăzute de prezentul statut. Cheltuielile de deplasare, indemnizația de ședință și diurna reprezentanților, aferente acestor activități, vor fi suportate din bugetul Colegiului Medicilor din România. Ședințele comisiilor de lucru ale Consiliului național vor fi convocate de Biroul executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

 

ARTICOLUL 42
(1) Consiliul național se întrunește legal în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot și ia decizii cu majoritate simplă de voturi.
(2) Deciziile Consiliului național sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale și pentru toți medicii care practică profesia de medic în România.

 

ARTICOLUL 43
Reprezentanții în Consiliul național care nu fac parte din organele teritoriale de conducere vor participa cu rol consultativ la ședințele acestor organisme de la nivel județean, respectiv din municipiul București, fiind anunțați din timp cu privire la ordinea de zi, data, ora și locul unde se vor desfășura respectivele ședințe.

 

ARTICOLUL 44
(1) Consiliul național se întâlnește în ședințe ordinare o dată pe lună sau în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie.
(2) Ședințele sunt convocate de către președintele Biroului executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

 

ARTICOLUL 45
Convocarea membrilor Consiliului național se va face, după caz, prin:

1. scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

2. fax la sediul colegiului teritorial al cărui membru este respectivul reprezentant sau la unitatea ori instituția la care reprezentantul își desfășoară activitatea;

3. e-mail.

 

ARTICOLUL 46
(1) Convocarea se va face cu cel puțin 7 zile înaintea datei ședinței Consiliului național.
(2) Materialele ce vor urma a fi supuse dezbaterilor pot fi trimise prin intermediul poștei electronice și pot fi publicate pe site-ul Colegiului Medicilor din România.

 

ARTICOLUL 47
Consiliul național realizează atribuțiile prevăzute de lege, de prezentul statut și de hotărârile Adunării generale naționale.

 

ARTICOLUL 48
Consiliul național stabilește strategia și planul anual de control și supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic.

 

ARTICOLUL 49
Consiliul național definește caracterul temporar sau ocazional al activității și aprobă metodologia de avizare a exercitării temporare, ocazionale, în scop didactic și ocazional, de instruire, informare și schimb de experiență, a profesiei de medic de către medicii care nu au calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România, în aplicarea prevederilor legale.

 

ARTICOLUL 50
În cadrul Consiliului național, pentru realizarea atribuțiilor, funcționează următoarele comisii de lucru:

1. Comisia de studii și strategii de dezvoltare;

2. Comisia profesional-științifică și de învățământ;

3. Comisia economico-socială și de asigurări de sănătate;

4. Comisia de imagine, relații interne și externe;

5. Comisia de avizări;

6. Comisia de etică și deontologie profesională;

7. Comisia de jurisdicție profesională;

8. Comisia administrativă și financiar-contabilă.

 

ARTICOLUL 51
(1) În funcție de necesitățile concrete, Consiliul național poate aproba înființarea unor comisii de specialitate ori consultative.
(2) Aceste comisii pot avea activitate permanentă sau temporară.

 

ARTICOLUL 52
Materialele supuse spre aprobare Consiliului național vor fi avizate și fundamentate de către comisia de lucru competentă.

 

ARTICOLUL 53
(1) Corespunzător acestor comisii de lucru ale Consiliului național, în cadrul Colegiului Medicilor din România funcționează departamente ca structuri tehnice și administrative. Un departament poate funcționa pentru una sau mai multe comisii.
(2) Departamentele vor fi conduse de către unul dintre membrii Biroului executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România și, în funcție de numărul de posturi și schema de personal aprobată de către Consiliul național, vor fi asigurate cu personal tehnic de specialitate sau administrativ.
(3) Consiliul național va aproba regulamentele de organizare și funcționare a comisiilor, la propunerea acestora.

 

ARTICOLUL 54
Biroul executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Biroul executiv, este format dintr-un președinte, 3 vicepreședinți și un secretar general, aleși în mod individual de către Consiliul național dintre membrii săi.

 

ARTICOLUL 55
(1) Biroul executiv se întrunește legal în prezența a 3 dintre membrii săi și ia decizii valabile cu votul a cel puțin 3 membri.
(2) Biroul executiv se întrunește o dată pe săptămână sau ori de câte ori este cazul, la cererea președintelui ori a cel puțin 2 dintre membrii săi.

 

ARTICOLUL 56
(1) Membrii Biroului executiv își pot exprima votul asupra unei decizii și prin corespondență, inclusiv în format video sau electronic, în situații excepționale.
(2) Votul exprimat în condițiile alin. (1) se va consemna în procesul-verbal al ședinței, iar membrul Biroului executiv va certifica sub semnătură, la următoarea ședință, modalitatea de exprimare a votului și natura acestuia, respectiv pozitiv sau negativ.

 

ARTICOLUL 57
Atribuțiile Biroului executiv sunt următoarele:

1. asigură activitatea permanentă a Colegiului Medicilor din România;

2. aprobă angajarea de personal și asigură execuția bugetului Colegiului Medicilor din România;

3. întocmește raportul anual de activitate și gestiune, pe care îl supune spre aprobare Consiliului național;

4. acceptă donațiile, legatele și sponsorizările făcute Colegiului Medicilor din România;

5. execută hotărârile Adunării generale naționale și ale Consiliului național;

6. decide declanșarea sau nedeclanșarea anchetei disciplinare împotriva membrilor organelor de conducere de la nivelul colegiilor teritoriale, cu excepția membrilor în adunarea generală a colegiului teritorial;

7. stabilește și menține relațiile internaționale ale Colegiului Medicilor din România cu organisme similare și cu foruri decizionale în ceea ce privește jurisdicția profesională, etica și deontologia medicală;

8. elaborează și supune spre avizare Consiliului național proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe baza bugetelor locale;

9. îndeplinește orice alte sarcini stabilite de către Consiliul național;

10. informează Consiliul național cu privire la deciziile emise între ședințele consiliului.

 

ARTICOLUL 58
Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului național și a departamentelor care funcționează în structura acestora, după cum urmează:

1. președintele coordonează Comisia de studii și strategii de dezvoltare și Comisia de imagine, relații interne și externe;

2. vicepreședinții coordonează comisiile profesional-științifică și de învățământ, economico-socială și de asigurări sociale de sănătate, de etică și deontologie profesională și de jurisdicție profesională;

3. secretarul general coordonează Comisia de avizări și Comisia administrativă și financiar-contabilă.

 

ARTICOLUL 59
În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv vor primi o indemnizație lunară al cărei cuantum va fi aprobat de Consiliul național.

 

ARTICOLUL 60
Președintele Biroului executiv este președintele Colegiului Medicilor din România.

 

ARTICOLUL 61
Președintele coordonează întreaga activitate a Colegiului Medicilor din România și are următoarele atribuții principale:

1. reprezintă Colegiul Medicilor din România în relațiile cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate;

2. încheie contracte și convenții în numele Colegiului Medicilor din România cu aprobarea Biroului executiv;

3. convoacă și conduce ședințele Adunării generale naționale, Consiliului național și ale Biroului executiv;

4. duce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, Consiliului național, precum și hotărârile Adunării generale naționale date în sarcina sa și rezolvă problemele și lucrările curente;

5. este îndreptățit să primească, în formă scrisă, și să conteste toate deciziile adoptate de comisiile de disciplină împotriva membrilor Colegiului Medicilor din România;

6. propune domeniile de interes pentru înființarea comisiilor de lucru ale Consiliului național;

7. angajează personalul de specialitate și administrativ, cu aprobarea Biroului executiv;

8. îndeplinește orice altă sarcină stabilită de către Consiliul național ori de către Biroul executiv.

 

ARTICOLUL 62
(1) Președintele Biroului executiv semnează pentru conformitate deciziile Biroului executiv, Consiliului național, precum și hotărârile Adunării generale naționale și are drept de semnătură în bancă.
(2) În lipsa sa, președintele Biroului executiv poate mandata pe oricare dintre membrii Biroului executiv pentru a realiza competențele care îi revin sau numai o parte din acestea.

 

SUBSECȚIUNEA 2 Atribuțiile comisiilor de lucru ale Consiliului național

 

ARTICOLUL 63
Comisiile de lucru ale Consiliului național îndeplinesc atribuțiile stabilite de prezentul statut sau stabilite prin hotărâre a Consiliului național.

 

ARTICOLUL 64
Comisia de studii și strategii de dezvoltare exercită următoarele atribuții principale:

1. analizează situația personalului și a serviciilor medicale, precum și evoluția profesiei medicale în România;

2. propune strategia și planul anual de control și supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic;

3. propune obiective strategice, programe și proiecte de dezvoltare și restructurare a activității Colegiului Medicilor din România;

4. monitorizează și realizează proiecte în domeniul de competență al Colegiului Medicilor din România;

5. elaborează informări pentru Biroul executiv și Consiliul național;

6. realizează sinteze în legătură cu aplicarea sistemului normativ în materie profesională și propune Consiliului național și Biroului executiv adoptarea măsurilor strategice efective pentru modificarea și adoptarea actelor normative în beneficiul societății românești și al corpului medical din România.

 

ARTICOLUL 65
(1) Comisia profesional-științifică și de învățământ urmărește și controlează în activitatea sa realizarea obiectivelor profesionale ale medicilor din România, prin programe de educație medicală continuă, specializare, stabilirea și creșterea standardelor de practică profesională în vederea asigurării calității actului medical în unitățile sanitare, indiferent de forma de organizare a profesiei.
(2) Comisia profesional-științifică și de învățământ își desfășoară activitatea pe următoarele direcții:

1. educație profesională continuă;

2. examene și concursuri;

3. învățământ profesional și alte forme de pregătire profesională;

4. științe profesionale.

(3) În realizarea competențelor sale, Comisia profesional-științifică și de învățământ are următoarele atribuții:

1. acordă aviz consultativ ghidurilor și protocoalelor de practică medicală elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății;

2. colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea tematicilor și a metodologiilor concursurilor și examenelor pentru medici;

3. promovează ridicarea continuă a nivelului profesional, facilitând participarea medicilor la programe de perfecționare profesională din țară sau din străinătate;

4. sprijină organizarea de manifestări profesionale și științifice prin stabilirea sistemului procedural de evaluare a activităților de educație medicală continuă a medicilor, precum și a criteriilor și normelor de acreditare, respectiv creditare a furnizorilor și formelor de educație medicală continuă;

5. elaborează programe și standarde de evaluare profesională periodică;

6. participă, împreună cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și cu Ministerul Sănătății, la stabilirea numărului anual de locuri în unitățile de învățământ superior de profil medical acreditate, precum și a numărului de locuri în rezidențiat;

7. colaborează cu structurile de specialitate din Ministerul Sănătății în procesul de recunoaștere profesională a titlurilor de calificare;

8. verifică certificatele de competență lingvistică pentru absolvenții facultății de medicină care au absolvit în altă limbă și acreditează instituțiile care eliberează certificatele de competență lingvistică.

 

ARTICOLUL 66
(1) Comisia economico-socială și de asigurări de sănătate susține interesele economice și sociale ale corpului profesional din România în procesul de negociere a condițiilor privind furnizarea serviciilor medicale în relație cu casele de asigurări de sănătate.
(2) Comisia economico-socială și de asigurări de sănătate reprezintă medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor și a demnității profesiei de medic, precum și eliminarea oricărui fel de ingerințe în exercitarea actului profesional.
(3) Comisia economico-socială și de asigurări de sănătate supraveghează desfășurarea raporturilor dintre medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate sau în sistem privat, pe de-o parte, și angajatori sau parteneri contractuali, pe de altă parte, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertății profesiei și a apărării statutului medicului în societate, inclusiv cu privire la raportul dintre importanța socială a activității profesionale și veniturile medicului.
(4) Președintele Comisiei economico-sociale și de asigurări de sănătate împreună cu Biroul executiv reprezintă membrii săi la elaborarea și negocierea contractului-cadru, precum și a normelor de acordare a asistenței medicale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.
(5) La nivel local, reprezentarea se va realiza pe baza principiilor autonomiei organizatorice, funcționale și financiare.
(6) Comisia economico-socială și de asigurări de sănătate are următoarele atribuții:

1. colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea reglementărilor din domeniul asigurărilor sociale de sănătate;

2. participă la negocierile privind normele de acordare a asistenței medicale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;

3. îi asistă pe membrii colegiului la încheierea contractelor individuale privind furnizarea de servicii profesionale;

4. reprezintă și apără interesele medicilor care desfășoară activități medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

5. oferă consultații de specialitate cu privire la încheierea, executarea și încetarea contractelor privind furnizarea de servicii profesionale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;

6. intervine prompt și acționează prin toate mijloacele legale atunci când sunt încălcate drepturile membrilor colegiului, ce decurg din încheierea și executarea contractelor privind furnizarea de servicii medicale;

7. promovează interesele membrilor colegiului în cadrul asigurărilor de răspundere civilă profesională;

8. sprijină instituțiile și acțiunile de prevedere și asistență medico-socială pentru medici și familiile lor;

9. asigură îndeplinirea formalităților de publicitate prevăzute de lege, în vederea vânzării spațiilor cu destinație de cabinete medicale și/sau preluării activității praxisurilor.

(7) Prin intermediul Comisiei economico-sociale și de asigurări de sănătate de la nivel județean sau al municipiului București, Colegiul Medicilor din România contribuie la protejarea membrilor și a familiilor acestora prin acordarea, în limita posibilităților, de ajutoare materiale.

 

ARTICOLUL 67
(1) Comisia de imagine, relații interne și externe are ca obiectiv realizarea legăturilor dintre Colegiul Medicilor din România și structurile guvernamentale, neguvernamentale, județene, naționale sau internaționale. Relația cu publicul și mass-media se asigură prin intermediul unui purtător de cuvânt sau al președintelui acestei comisii.
(2) Comisia de imagine, relații interne și externe are următoarele atribuții:

1. promovează și stabilește relații pe plan extern cu instituții și organizații similare;

2. menține relația cu organismele similare internaționale, precum și cu organismele interne sau externe la care Colegiul Medicilor din România este afiliat;

3. menține relația cu mass-media și adoptă poziții față de diferite evenimente;

4. monitorizează știrile apărute în mass-media și semnalează Biroului executiv situațiile de natură a încălca prestigiul profesiei de medic, al corpului profesional și, respectiv, al membrilor săi.

 

ARTICOLUL 68
Comisia de etică și deontologie profesională are următoarele atribuții:

1. urmărește evoluția practicii medicale și a modului de aplicare a principiilor etice și normelor deontologice;

2. analizează evoluția normelor deontologice în practica europeană și internațională;

3. face propuneri de modificare a Codului de deontologie medicală;

4. stabilește și reglementează regimul de publicitate a activităților medicale;

5. propune modalități de diseminare, însușire și control al respectării normelor deontologice de către membrii Colegiului Medicilor din România, în special de către cei sancționați disciplinar.

 

ARTICOLUL 69
(1) Comisia de jurisdicție profesională participă la judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională, de deontologie medicală și de la regulile de bună practică profesională, în calitate de organ de cercetare disciplinară.
(2) Comisia de jurisdicție profesională are următoarele atribuții:

1. desfășoară ancheta disciplinară în cazul plângerilor față de care Biroul executiv a dispus declanșarea anchetei și, respectiv, contestațiilor formulate împotriva deciziilor emise de comisiile de disciplină ale colegiilor teritoriale;

2. constituie dosarul de anchetă disciplinară și administrează probatoriul necesar în vederea soluționării cauzei;

3. întocmește referatul cu propunerea de soluționare a cauzei și susține acțiunea disciplinară în fața Comisiei superioare de disciplină.

(3) Instrumentarea cazurilor ce constituie abatere disciplinară se face în temeiul legii, al prezentului statut, al Codului de deontologie medicală și al regulamentului organizării și desfășurării activității comisiilor de disciplină, aprobat prin decizie a Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

 

ARTICOLUL 70
Comisia de avizări are ca obiectiv impunerea unor standarde și criterii de asigurare a calității actului profesional pe teritoriul României. În acest sens, comisia îndeplinește următoarele atribuții principale:

1. propune Consiliului național metodologia de eliberare a certificatelor de membru al Colegiului Medicilor din România;

2. propune Consiliului național metodologia de atestare a onorabilității și moralității profesionale a membrilor Colegiului Medicilor din România;

3. propune norme privind administrarea Registrului unic al medicilor, inclusiv privind publicarea acestuia pe pagina de internet;

4. propune norme de soluționare a cererilor medicilor cetățeni străini privind acordarea avizului de practică temporară ori ocazională în România și avizează raportul trimestrial care se înaintează Ministerului Sănătății cu privire la numărul medicilor care beneficiază de aceste avize;

5. elaborează criteriile și standardele de dotare a cabinetelor de practică medicală independentă, pe care le supune spre aprobare Ministerului Sănătății;

6. propune Consiliului național metodologia de acordare a avizelor de înființare a cabinetelor medicale private, indiferent de forma lor juridică, precum și a punctelor secundare de lucru;

7. avizează raportul trimestrial care se înaintează Ministerului Sănătății privind situația numerică a membrilor săi, precum și a evenimentelor înregistrate în domeniul autorizării, controlului și supravegherii profesiei de medic.

 

ARTICOLUL 71
Comisia administrativă și financiar-contabilă are următoarele atribuții:

1. asigură asistența juridică în domeniul financiar-contabil;

2. gestionează patrimoniul și ține evidența financiar-contabilă;

3. verifică stadiul de colectare a cotizațiilor datorate de colegiile teritoriale conform legii, precum și a altor venituri;

4. fundamentează și propune Consiliului național nivelul cotizației de membru al Colegiului Medicilor din România;

5. fundamentează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli;

6. fundamentează și propune Biroului executiv necesarul de personal de execuție;

7. semestrial, fundamentează și propune spre aprobare Consiliului național cuantumul indemnizațiilor membrilor Biroului executiv, membrilor comisiilor de lucru ale Consiliului național și membrilor Comisiei superioare de disciplină.

 

SUBSECȚIUNEA 3 Personalul

 

ARTICOLUL 72
În limita numărului de posturi aprobat de către Consiliul național și a schemei de organizare și funcționare, Biroul executiv, în funcție de necesitățile concrete și în baza notei de fundamentare a Comisiei administrative și financiar-contabile, angajează, în condițiile legii, personal de specialitate, tehnic și administrativ.

 

ARTICOLUL 73
Pentru lucrări de specialitate care nu presupun o activitate continuă sau pentru consultații de specialitate în anumite domenii, Biroul executiv poate contracta servicii plătite pe lucrare, temă sau proiect, cu specialiști în domeniu.

 

ARTICOLUL 74
Activitatea administrativă a Colegiului Medicilor din România este condusă de un director administrativ.

 

SECȚIUNEA 3 Organizarea și funcționarea colegiilor teritoriale

​

ARTICOLUL 75
(1) Denumirea colegiului teritorial este „Colegiul Medicilor…”. (Se completează cu denumirea unității administrativ-teritoriale în care funcționează colegiul respectiv.)
(2) Sediul colegiului teritorial este în orașul reședință de județ, respectiv în municipiul București.
(3) Denumirea colegiului teritorial, emblema Colegiului Medicilor din România, sediul și codul fiscal vor fi înscrise în toate documentele, actele și înscrisurile care emană de la acesta.

 

ARTICOLUL 76
Colegiile teritoriale au următoarele atribuții:

1. participă, în condițiile legii, la avizarea furnizorilor de servicii medicale;

2. avizează înființarea cabinetelor medicale private, indiferent de forma lor juridică, și participă, prin reprezentanți anume desemnați, la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor din unitățile sanitare publice;

3. țin evidența membrilor;

4. eliberează și aplică viza anuală pe certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România;

5. eliberează, la cererea medicilor înscriși, certificatul profesional curent;

6. supraveghează modul de exercitare a profesiei de către medici;

7. soluționează reclamațiile formulate împotriva medicilor înscriși;

8. organizează cursuri de însușire a prevederilor Codului de deontologie medicală și altor acte normative care reglementează profesia de medic;

9. analizează cazurile de exercitare ilegală a profesiei de medic și le sesizează organelor competente;

10. comunică Colegiului Medicilor din România, în termenul cel mai scurt posibil, toate datele și informațiile deținute, necesare pentru realizarea schimbului de informații prin mecanismul de alertă;

11. îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege.

 

SUBSECȚIUNEA 1 Organele de conducere la nivel teritorial

 

ARTICOLUL 77
Organele de conducere la nivelul colegiilor teritoriale sunt:

1. adunarea generală;

2. consiliul;

3. biroul consiliului;

4. președintele.

 

ARTICOLUL 78
(1) Adunarea generală a colegiului teritorial, denumită în continuare adunarea generală, este formată din toți medicii cu drept de practică înscriși în colegiul teritorial.
(2) Adunarea generală alege reprezentanții în consiliul colegiului teritorial, reprezentanții în Adunarea generală națională și membrii comisiei de disciplină.

 

ARTICOLUL 79
(1) Adunarea generală se întrunește în primul trimestru al anului în ședință ordinară și în mod excepțional în ședințe extraordinare.
(2) Adunarea generală adoptă hotărâri cu majoritate simplă, în prezența a două treimi din numărul membrilor săi. Dacă la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de două treimi, după două săptămâni se organizează o nouă ședință cu aceeași ordine de zi, care va adopta hotărâri cu majoritate simplă, indiferent de numărul membrilor prezenți.

 

ARTICOLUL 80
Ședințele pot fi convocate de:

1. consiliu;

2. președintele colegiului teritorial;

3. biroul consiliului colegiului teritorial;

4. o treime din numărul membrilor colegiului teritorial.

 

ARTICOLUL 81
Adunarea generală are următoarele atribuții:

1. alege membrii consiliului;

2. alege reprezentanții în Adunarea generală națională;

3. alege dintre membrii săi comisia de cenzori formată din 3 membri;

4. aprobă proiectul bugetului de venituri și cheltuieli;

5. descarcă de gestiune consiliul pentru anul fiscal încheiat;

6. analizează raportul de activitate al consiliului;

7. alege membrii comisiei de disciplină și stabilește indemnizația de ședință a acestora.

 

ARTICOLUL 82
Membrii consiliului colegiului teritorial și membrii comisiei de cenzori se aleg pe o perioadă de 4 ani de către membrii colegiului teritorial respectiv, potrivit Regulamentului electoral, aprobat de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

 

ARTICOLUL 83
(1) Consiliul colegiului teritorial, denumit în continuare consiliul, are un număr de membri proporțional cu numărul medicilor înscriși în evidența colegiului, la data organizării alegerilor, aleși de adunarea generală conform proporțiilor stabilite de lege.
(2) Consiliul se întrunește în ședințe ordinare o dată la două luni sau în ședințe extraordinare la convocarea:

1. președintelui colegiului teritorial;

2. a cel puțin 3 membri ai biroului consiliului;

3. unei treimi din numărul membrilor consiliului.

(3) Consiliul lucrează în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și ia decizii cu majoritate simplă de voturi.

 

ARTICOLUL 84
Principalele atribuții ale consiliilor colegiilor teritoriale sunt următoarele:

1. conduc activitatea colegiului între ședințele adunării generale;

2. aleg individual pe funcții membrii biroului consiliului;

3. aprobă regulamentul de organizare și funcționare;

4. aprobă indemnizațiile lunare ale membrilor biroului consiliului și indemnizațiile acordate membrilor comisiilor de lucru, la propunerea biroului;

5. duc la îndeplinire hotărârile adunării generale;

6. aplică și urmăresc ducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor naționale ale Colegiului Medicilor din România;

7. aleg dintre membrii lor comisiile de lucru, conform opțiunii membrilor consiliului sau la propunerea biroului;

8. atestă onorabilitatea și moralitatea profesională ale membrilor înscriși în colegiul teritorial, prin eliberarea certificatului profesional curent;

9. apără și reprezintă interesele profesionale ale membrilor lor, inclusiv în fața instanțelor judecătorești și a altor autorități publice.

 

ARTICOLUL 85
Biroul consiliului colegiului teritorial, denumit în continuare biroul consiliului, este format din: președinte, 3 vicepreședinți și un secretar, aleși în mod individual de către consiliu dintre membrii săi, în termen de maximum 5 zile de la data alegerii consiliului.

 

ARTICOLUL 86
(1) Biroul consiliului se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea președintelui sau a cel puțin 2 dintre membrii săi.
(2) Biroul consiliului lucrează în prezența a cel puțin 3 dintre membrii săi și ia decizii cu votul a cel puțin 3 membri.

 

ARTICOLUL 87
Biroul consiliului are următoarele atribuții:

1. asigură activitatea colegiului între ședințele consiliului;

2. aprobă angajarea de personal și asigură execuția bugetului;

3. execută hotărârile adunării generale și ale consiliului;

4. decide declanșarea sau nedeclanșarea anchetei disciplinare;

5. elaborează și supune spre avizare consiliului proiectul bugetului de venituri și cheltuieli;

6. execută deciziile organelor naționale de conducere și răspunde de ducerea lor la îndeplinire;

7. informează consiliul cu privire la deciziile emise și activitatea desfășurată între ședințele consiliului.

 

ARTICOLUL 88
În exercitarea mandatului, membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizație lunară, al cărei cuantum va fi aprobat de consiliile colegiilor teritoriale.

 

ARTICOLUL 89
Președintele colegiului teritorial coordonează activitatea colegiului teritorial și are următoarele atribuții principale:

1. reprezintă colegiul teritorial în relațiile cu persoanele fizice și juridice;

2. încheie contracte și convenții în numele colegiului teritorial, cu aprobarea biroului consiliului;

3. convoacă și conduce ședințele adunării generale, consiliului și ale biroului consiliului;

4. duce la îndeplinire deciziile biroului consiliului, consiliului, hotărârile adunării generale, precum și deciziile organelor de conducere de la nivel național, date în sarcina sa, și rezolvă problemele și lucrările curente;

5. este îndreptățit să primească, în formă scrisă, și să conteste toate deciziile adoptate de comisia de disciplină împotriva membrilor colegiului teritorial;

6. propune domeniile de interes pentru înființarea comisiilor de lucru ale consiliului;

7. angajează personalul de specialitate și administrativ, cu aprobarea biroului consiliului;

8. îndeplinește orice altă sarcină stabilită de către consiliu ori de către biroul consiliului.

 

ARTICOLUL 90
Președintele colegiului teritorial este în drept să exercite acțiunea civilă sau să sesizeze, după caz, organele de urmărire penală ori autoritățile competente pentru urmărirea și trimiterea în judecată a persoanelor care își atribuie sau care întrebuințează fără drept titlul ori calitatea de medic sau care practică în mod nelegal medicina.

 

ARTICOLUL 91
(1) Președintele biroului consiliului are drept de semnătură în bancă.
(2) În lipsa sa, președintele biroului consiliului poate mandata pe oricare dintre membrii biroului consiliului pentru a realiza competențele care îi revin sau numai o parte din acestea.

 

SUBSECȚIUNEA 2 Atribuțiile comisiilor de lucru ale consiliului colegiului teritorial

 

ARTICOLUL 92
(1) În cadrul consiliului colegiului teritorial, pentru realizarea atribuțiilor, se pot înființa comisii de lucru organizate în mod similar cu comisiile de lucru ale Consiliului național.
(2) Membrii comisiilor de lucru ale consiliilor colegiilor teritoriale pot primi o indemnizație de ședință al cărei cuantum se stabilește de consiliul colegiului teritorial.

 

CAPITOLUL VII Alegerea membrilor consiliilor locale, a reprezentanților în Consiliul național și a reprezentanților în Adunarea generală națională, precum și a membrilor birourilor consiliilor

 

SECȚIUNEA 1 Alegerea reprezentanților

 

ARTICOLUL 93
(1) Alegerea organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România se va face, de jos în sus, cu respectarea principiilor democratice și a egalității tuturor membrilor.
(2) Organizarea și desfășurarea alegerilor se vor stabili printr-un regulament electoral aprobat de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

 

ARTICOLUL 94
Membrii Colegiului Medicilor din România pot fi aleși în organele de conducere ale acestuia.

 

ARTICOLUL 95
(1) Dreptul de a alege și de a fi ales se poate exercita numai în cadrul colegiului al cărui membru este medicul respectiv.
(2) Dovada calității de membru al colegiului teritorial se va face, acolo unde alegătorul nu se găsește pe lista alegătorilor, cu ultima chitanță a plății cotizației.

 

ARTICOLUL 96
Membrii consiliului colegiului teritorial, precum și reprezentanții în Adunarea generală națională se aleg prin vot direct, secret și liber exprimat de către membrii adunărilor generale ale colegiilor județene, respectiv al municipiului București.

 

ARTICOLUL 97
Dreptul de vot, precum și dreptul de a fi ales în organele de conducere îl au numai medicii membri ai Colegiului Medicilor din România care au cotizația plătită la zi.

 

ARTICOLUL 98
(1) În vederea organizării și desfășurării alegerilor, se vor organiza comisii electorale locale de către consiliile colegiilor teritoriale, respectiv o comisie electorală centrală organizată de către Biroul executiv și aprobată de Consiliul național.
(2) Comisia electorală centrală va coordona desfășurarea alegerilor și va emite decizii de îndrumare în vederea aplicării unitare a Regulamentului electoral ori a procedurilor electorale.

 

ARTICOLUL 99
(1) Membrii comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective în legislatura pentru care se organizează alegerile.
(2) Înaintea alegerii în această funcție, ei se vor angaja în scris să nu candideze la o funcție electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri.

 

ARTICOLUL 100
(1) Membrii Biroului executiv, respectiv biroului consiliului sunt aleși în mod individual, cu majoritate de voturi, de către Consiliul național, respectiv de către consiliile locale.
(2) Numărul maxim de mandate succesive în organele de conducere de la nivel teritorial și național ce pot fi primite, respectiv exercitate este de 5 mandate.

​

​

​

​

​

​

​